Sambata am fost la Targu-Ocna. Orasul unde am petrecut o bucata din copilaria mea. Frumos orasel era. Acum e urat si parca nu imi mai place. Fara bunicii mei nu mai inseamna aproape nimic. Ploua marunt, accentuand, parca, un sentiment de neapartenenta{nu sunt sigur daca am pus bine virgulele:D} Strugurii din gradina erau parca stafiditi, perele zemoase aveau un gust diferit, nucul parea mai ghebos. Pana si casa parea alta.
Am fost acolo pentru ca asa mi-a venit. Si nu imi pare rau.
Am uitat sa va povestesc ca m-am intalnit cu soricelul pe care il cautam disperat. Nu va spun cum... pentru ca mai vreau sa comunicam pe blog:d. La un moment dat chiar a devenit curajos si a traversat camera. Sper ca e orfan. Maine pornesc la vanatoare. De un lucru sunt foarte sigur: NU MA MAI UIT LA TOM SI JERRY!!!
P.S. A aparut un comentator anonim pe blog. Imi pare rau ca nu am citit de ieri. Comentariile mi-au dat o stare de bine. Merci. Aveam nevoie si de de asta.
...prea imaculat aci, la comentarii:) Cat despre soricel, spune-i sa-si roada codita si fa-mi-l cadou:D ; doar asa oi scapa de fobia de rozatoare.
RăspundețiȘtergereConteaza mult tare unde-ti petreci clipe frumoase in viata si mai ales CINE e langa tine in acele momente...ochii blanzi ai bunicii...bunicul cel harnic care citeste fara ochelari la 80 de ani...ups! e cazul meu
pai... e de aseara... si o mare parte comenteaza la telefon sau pe mess:)
RăspundețiȘtergeream sentimentul furtunii intr-un pahar cu apa:)))) . Desigur, furtuna e constructiva:)
RăspundețiȘtergereNu am cum sa iti fac cadoul. Chiar daca ma laud eu cu capacitatile mele extrasenzoriale... imi trebuie un nume, o adresa sau un puct in care sa il las pe soricel.
RăspundețiȘtergere...daca te pricepi la artificii, iti las o adresa de mail.
RăspundețiȘtergereCum sa nu. E una din chemarile mele:). Adresa mea o ai...
RăspundețiȘtergere